Prima menţiune documentară (1590-1591) nu oferă niciun indiciu asupra vechimii, dar toponimul Negreşti trimite la un Negrea pe care îl vom identifica printre marii boieri din veacurile XIV-XV, la capătul unei reconstituiri genealogice care înrudeşte în sens cronologic şi invers, familiile Huhulea, Sturza, a lui Toader logofăt, Tautu logofăt şi a lui Negrea, vornicul lui Alexandru Cel Bun.
Moşia Negreşti se va transmite prin moştenitori şi unele părţi prin vânzări în familiile Sturza, Paladi, Hrisoverghi, Roset, Mavrocordat şi Sutu.
În anul 1790 este menţionat cu activitate comercială, iar în 1820 este menţionat cu dughene, aceasta datorită unei populaţii evreieşti numeroasă, începând cu anul 1800.
În 1845 este menţionat prin Hrisov domnesc cu târg.
În anul 1894 este mistuit de un incendiu şi reconstruit în mare parte, structura stradală fiind cea de după incendiu.

Orașul Negrești

Punct de plecare 1: Negrești
↕
Comuna Todirești: Schitul Pogorârea Sfântului Duh
↕
Sat Mănăstirea, comuna Delești: Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului
↕
Sat Fâstâci, comuna Cosmești: Mănăstirea Sfântul Nicolae – Fâstâci

Punct de plecare 2: Negrești
↕
Comuna Rafaila: Mănăstirea Nașterea Maicii Domnului Rafaila
↕
Comuna Codăești: Mănăstirea Ștefan cel Mare și Sfânt

INFORMAȚII UTILE (link starea vremii, pensiuni, restaurante asociate traseelor turistice IV etc.)